Noua lege a salarizării, contestată de sindicatele din Sănătate, Cultură şi Presă

Proiectul legii salarizării generează nemulţumiri în mai multe sectoare bugetare. Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a lansat o consultare naţională în rândul angajaţilor din Sănătate, în timp ce Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia cere partidelor politice să nu voteze proiectul în forma actuală şi avertizează asupra unui posibil conflict social. Sindicatele reclamă atât riscuri privind veniturile, cât şi lipsa consultării în procesul de elaborare a unor prevederi.

• „Solidaritatea Sanitară” consultă 60.000 de angajaţi

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” a declanşat o consultare publică la nivel naţional pentru a afla poziţia angajaţilor din Sănătate faţă de proiectul legii salarizării. Angajaţii sunt invitaţi să verifice, prin comparatorul salariilor din Sănătate, veniturile care ar rezulta din aplicarea proiectului şi să le compare cu salariile aflate în plată. Instrumentul a fost actualizat cu prevederile proiectului în forma din 20 august 2026. Ulterior, fiecare angajat poate completa formularul de consultare, indicând dacă proiectul ar determina o scădere, o creştere sau menţinerea veniturilor actuale. Potrivit federaţiei, invitaţia a fost transmisă direct, prin SMS şi e-mail, către aproximativ 60.000 de angajaţi din Sănătate, precum şi prin canalele de comunicare online ale organizaţiei. Rezultatele finale urmează să fie transmise partidelor politice, pentru a le oferi acestora informaţii privind impactul proiectului asupra salariaţilor din sistem. Organele colective de conducere ale Federaţiei „Solidaritatea Sanitară” vor stabili poziţia finală faţă de proiect în funcţie de rezultatele consultării.

• Modificarea sporurilor

În paralel, Federaţia „Solidaritatea Sanitară” desfăşoară o acţiune de convingere a parlamentarilor pentru modificarea unor prevederi. Printre solicitări se află exceptarea unităţilor din subordinea Ministerului Sănătăţii de la limita de 20% pentru sporuri şi introducerea unui plafon de 30%. Federaţia mai solicită un interval de 50%-100% pentru tarifele orare suplimentare aferente muncii prestate în zilele libere şi în sărbătorile legale, precum şi asigurarea finanţării tuturor influenţelor salariale rezultate din aplicarea noii legislaţii.

• CulturMedia cere respingerea proiectului

Nemulţumirile se extind şi în sectorul Culturii. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă CulturMedia solicită partidelor politice să nu voteze proiectul legii salarizării în forma actuală şi avertizează asupra unui posibil conflict social „de amploare”. Potrivit federaţiei, forma actuală a proiectului nu elimină inechităţile din sectorul muzeal, ci le consolidează şi le transformă în politică salarială de stat. CulturMedia susţine că, la 12 august, au avut loc discuţii privind salarizarea personalului din muzee fără ca organizaţiile sindicale reprezentative să fie informate, invitate sau consultate. „Viitorul profesional şi salarial al celor aproximativ 7.500 de angajaţi din muzeele României nu poate fi decis prin negocieri purtate în absenţa partenerilor sociali”, afirmă federaţia. Sindicaliştii consideră că excluderea organizaţiilor reprezentative este incompatibilă cu un dialog social real, iar consultarea selectivă a unor reprezentanţi ai sistemului nu poate înlocui negocierea instituţională cu organizaţiile sindicale. Federaţia solicită Ministerului Muncii şi Ministerului Culturii să publice lista participanţilor la discuţiile din 12 august, mandatul în baza căruia aceştia au formulat propuneri pentru sectorul muzeal, minutele întâlnirilor, documentele rezultate şi criteriile care au stat la baza actualelor grile de salarizare. CulturMedia contestă inclusiv diferenţele salariale dintre funcţiile din muzee şi cele din instituţiile de spectacole şi concerte. Potrivit calculelor federaţiei, coeficienţii funcţiilor de conducere din muzee au fost egalizaţi cu cei din instituţiile de spectacole şi concerte, în timp ce funcţiile de execuţie ar fi rămas în urmă. Diferenţa dintre salariul unui manager şi cel al unui specialist IA, la nivelul maxim de salarizare, ar ajunge, conform federaţiei, la 11.200 de lei brut în muzee, comparativ cu 7.520 de lei brut în instituţiile de spectacole şi concerte. În acelaşi timp, un specialist IA dintr-un muzeu ar urma să câştige cu 3.680 de lei brut mai puţin decât un specialist de nivel echivalent dintr-o instituţie de spectacole, susţine CulturMedia. Federaţia consideră, de asemenea, că este inacceptabil ca un specialist dintr-un mare muzeu, cu peste 30 de ani de vechime, grad profesional IA, gradaţie maximă şi performanţe profesionale de excepţie, să aibă un salariu mai mic decât un profesor debutant din învăţământul gimnazial.

• Valoarea de referinţă, un alt punct de dispută

Un alt element contestat este reducerea valorii de referinţă de la 4.325 la 4.000 de lei.

Potrivit calculelor CulturMedia, această modificare conduce la o pierdere de aproximativ 300 de lei la salariu, comparativ cu varianta proiectului prezentată în luna mai. Federaţia subliniază că salarizarea trebuie să ţină cont de responsabilitatea specialiştilor care lucrează în instituţiile muzeale şi de rolul acestora în conservarea patrimoniului. „Patrimoniul nu se cercetează, nu se conservă, nu se restaurează şi nu se transmite generaţiilor viitoare de la sine”, afirmă CulturMedia, enumerând printre angajaţii implicaţi muzeografii, cercetătorii, conservatorii, restauratorii, arheologii, educatorii muzeali, supraveghetorii şi personalul tehnic şi administrativ.

CulturMedia avertizează că, în cazul adoptării proiectului fără corectarea inechităţilor reclamate, va utiliza toate mijloacele legale de acţiune sindicală şi va sesiza Comisia Europeană şi celelalte instituţii europene competente. Federaţia susţine că Guvernul şi Parlamentul trebuie să îşi asume eventualele consecinţe sociale şi blocajele care ar putea apărea în sistemul muzeal. În acest context, CulturMedia afirmă că inclusiv evenimentele organizate în afara programului de lucru ar putea fi afectate de nemulţumirile angajaţilor şi îi invită pe managerii favorizaţi de noile grile să organizeze singuri astfel de evenimente, inclusiv Noaptea Muzeelor la Sate, programată pentru 29 august. Contestarea proiectului de salarizare de către sindicatele din Sănătate, Cultură şi Presă indică astfel că dezbaterea privind noua grilă salarială depăşeşte problema nivelului veniturilor şi include teme precum finanţarea, diferenţele dintre categorii profesionale şi respectarea mecanismelor de dialog social.